Ioana Burghel - Suferință

La porţi străine, azi, cerşim cuminţi,

Şi porţile, din zi, în zi-s mai ferecate,

Iar sufletul ni-l vindem pe arginţi,

Târându-ne-n genunchi şi coate !

Bisericile nu mai au altare,

Ne închinăm la idolii din Vest,

Şi suntem jefuiţi ca-n drumul mare,

Şi totusi, noi trăim la Est !

Iar Europa, nu e o himeră,

E doar un spaţiu-n care existăm,

Avem un loc pe hartă şi un nume,

Şi-n fiecare zi le întinăm !

Întindem mese pentru vagabonzii,

Veniţi de peste mări şi ţări,

Şi-i strângem lângă noi, pe toţi nerozii,

Şi le clădim averea din sudori !

Şi orice palmă de pământ se vinde,

Cu bunii şi străbunii ce-au luptat,

Şi-i simt cum plâng, măicuţă, în morminte,

De jalea unui neam ce i-a uitat !