SUFLET ROMÂNESC

Ne-am întâlnit „la chiparoșii“ de Gorj . În preajma lui Brâncuși.  Acolo, printre tăceri, fiecare își plânge cu multă durere pe cineva drag. Este omul care te poartă peste tot pe unde a umblat.  În poveștile lui apar mereu în lumină, ca lumina ochilor, două „ flori “. Ne-am împrietenit pe facebook . Despre prietenii comuni, numai de bine. Din când în când, citește poezii. Și ultimul poem al meu, „ Dintr-un vis “. Au urmat altele. A simțit tristețea din ele. Dar și din nucul golit de toate. „ Fenomen unic “, spunea. De la poezii, am trecut la alte povești interesante. Așa am aflat despre propria filosofie de viață, d espre lumea absurdului dar și a iubirii în care trăim,  despre întâmplări neîntâmplătoare și destin. Diminețile îi sunt pline. Ca o gimnastică a brațelor, dar nu numai. Gimnastica bunului simț, a iertării, a lucrului bine făcut. Și cu frica de Dumnezeu , în mijlocul liniștii, fie numai pentru atât, mereu recunoscător. Eli Gîlcescu 14 iulie 2021...

Este o melodie ce o purtăm, uneori discret, alteori intens, dar care nu dispare, nu poate dispărea, pentru că este însăși ființa noastră întru statornicie... Simțind și trăind Poezia patriotică, putem oferi sens vieții, căci tema este inepuizabilă și oricât s-ar scrie despre ea, mai rămân încă multe de scris. Viitorul este al oamenilor care crează ceva de valoare. Creația este o dovadă de curaj de a merge până în miezul lucrurilor; este însăși iubirea, cea care ne desăvârșește ca oameni, care dăinuie în inimile noastre și care ne trezește în zorii zilei cu cele mai frumoase vorbe... Le știți... Într-un decor minunat, tot universul poate gravita în jurul lor... Aceste cuvinte, prin echilibru și împlinire, ne conduc spre puritate morală.