SUFLET ROMÂNESC

... azi într-o maramă de borangic încinsă de dragoste cânți și glasul nu-ți tremură de mânie fruntea nu ți se încruntă chiar dacă afară urlă viscolul piciorele îți sângerează iar fulgii de zăpadă joacă în cadență ești una pentru toți mai frumoasă ca ieri   Eli Gîlcescu 30.11.21 – 1.12. 21

Andrei Maftei   Te caut, cum te caut, De ieri și de acum, De mâine și poimâine, Împovărat pe drum, Sub farduri din zăpada Căzută dintr-o stea Ce vrea cu dinadins Să nu mai fii a mea. Nimicul se repetă, Ne plouă pic cu pic, Un ritual amnezic Sfârșind într-un nimic... Și ADN-ul sorții Vibrează-n univers, Încolăcind în stele Același gol pervers. Te caut iar iubito, Pășind prin zodiac Sub faldurile zării Ca și acum un veac, Și-același timp aprinde Cu vechiul lui amnar, Sub geana înserării, Un ochi de felinar.

... unde munţii se îngemănează cu cerul, s-au adunat împreună inimi care simt şi respiră româneşte. Nobleţea unui eveniment, născut din filele istoriei unui neam aflat la răscruce de vânturi, implică, volens nolens, trăire, simţire, comunicare la nivel nevăzut, dar acceptat de sufletul pur românesc. O mână de oameni cărora ar trebui naţia noastră să le mulţumească pentru redeşteptarea sufletului român. Rătăcit din plaiuri moldave, am rămas profund impresionat de spectacol, de primirea de care am avut parte pe acele meleaguri încărcate de istorie. Sunt doar un simplu trăitor prin filele istoriei. Importanţa redeşteptării unui „ SUFLET ROMANESC “ este cu siguraţă meritul unor oameni care respiră româneşte. Pentru o fărâmă de lumină merită să străbaţi milioane de kilometri. Cu toate problemele de sănătate am reuşit să-i parcurg. Am primit lumina, am îmbrăţişat-o şi am s-o duc în plaiurile moldave. În liniştea nopţii am ascultat acel cântec de greier ce mă linişteşte mereu. Oboseala ...

Ne-am întâlnit „la chiparoșii“ de Gorj . În preajma lui Brâncuși.  Acolo, printre tăceri, fiecare își plânge cu multă durere pe cineva drag. Este omul care te poartă peste tot pe unde a umblat.  În poveștile lui apar mereu în lumină, ca lumina ochilor, două „ flori “. Ne-am împrietenit pe facebook . Despre prietenii comuni, numai de bine. Din când în când, citește poezii. Și ultimul poem al meu, „ Dintr-un vis “. Au urmat altele. A simțit tristețea din ele. Dar și din nucul golit de toate. „ Fenomen unic “, spunea. De la poezii, am trecut la alte povești interesante. Așa am aflat despre propria filosofie de viață, d espre lumea absurdului dar și a iubirii în care trăim,  despre întâmplări neîntâmplătoare și destin. Diminețile îi sunt pline. Ca o gimnastică a brațelor, dar nu numai. Gimnastica bunului simț, a iertării, a lucrului bine făcut. Și cu frica de Dumnezeu , în mijlocul liniștii, fie numai pentru atât, mereu recunoscător. Eli Gîlcescu 14 iulie 2021...

  Am văzut aceiași prieteni, unii noi. Și de această dată m-am simțit în mijlocul lor. Chiar dacă, copleșită de căldura voastră, am ales pentru azi să vă vorbesc despre el. Poate că nu i-ați citit poeziile. Doar talentul în ale artei vizuale. L-am întâlnit pe facebook, apoi a câștigat un premiu la al doilea concurs de creație. Atunci când coloneii „au furat“ premiile din Gorj. Deşi „(în)j uraţii “ au deliberat în ziua de 29 iulie poeziile câştigătoare, poeţii au aflat „dacă sunt câştigători” abia în ziua de 11 august 2013, în vârf de munte, în Poiana lui Mihai, la Schela în Gorj . Surprinzător, frumos şi totodată patriotic este că această ediţie a adus în prim-plan doi „colonei” ai Ministerului Afacerilor Interne, care au câştigat câte un premiu la Concursul de poezie patriotică „ Suflet românesc ”. Este vorba de poetul Marian Malciu (născut la 27.12.1945 în Caracal, jud.Olt, absolvent şi al Şcolii miltare de ofiţeri ai M.I. Bucureşti, în anul 1975, autor al mai multor volume de...

Noi suntem undeva, în iarba moale, În spicul copt, în ţarina fierbinte În munţi, cu mândrele poieni la poale, Noi n-am murit de tot, luaţi aminte! Noi stăm şi astăzi strajă-ndelungată, Sus, sus, la ale veşniciei porţi Să aducem iarăşi jertfa ne-ntinată, Luaţi aminte, noi nu suntem morţi! Cum stăm noi jertfă lângă Dumnezeu, Din noi se-nalţă flacăra cea vie, Prin care-n ceruri amintim mereu Că este pe pământ o Românie. Şi dacă neamul plânge în nevoi, Noi stăm de veghe sus necontenit Şi cerem izbăvire pentru voi, Căci numai pentru asta ne-am jertfit. Zorica Laţcu Mircea Florin Șandru, Umbra Râului Pe Cer (antologie de poezie românească)

Am mai postat astazi randurile de fata pentru cativa prieteni. Cred ca cel mai important lucru astazi de Ziua Romaniei este sa fim mandri ca suntem in randul lumii, chiar daca unora li se pare prea putin. La mult ani Romani, La multi ani Romania!  Aici departe de tara, multi dintre noi incearca dupa o vreme, dincolo de mandria de a fi roman, simtita sau doar declarata,... incearca asadar un sentiment de smerenie si pana la urma gandim ceva asemanator vorbelor lui Caragiale  cu privire la Romania, recitite astazi intr-un ziar: I.L. Caragiale, Scrisoare către Alceu Urechia  – „De ce să ne facem spaimă şi inimă rea degeaba? La noi nu e nici mai multă, nici mai puţină stricăciune decât în alte părţi ale lumii, şi nici nu s-ar putea altfel. Calităţile şi defectele omeneşti sunt pretutindeni aceleaşi; oamenii sunt peste tot oameni. Limbă, costume, obiceiuri, apucături intelectuale şi morale, religiuni, precum şi toate celelalte rezultate ale locului unde au trăit, ale împreju...