Cătălin Codru - Dacă te-ntreabă...

Dacă te-ntreabă... să le spui

Că n-ai ştiut, de la-nceput,

Că nu erai decât un pui,

Când haimanale te-au vândut.

Dacă te-ntreabă de ţi-e frică...

Tu să zâmbeşti cu fruntea sus,

Eşti pui de dac, nu ştii ce-i frica,

O ştie el... el e în plus.

Dacă te-ntreabă... să nu minţi;

Tu ţi-ai iubit cuvântul tău

Şi cu respect pentru părinţi,

Nu l-ai trădat pe Dumnezeu.

Dacă te-ntreabă vreun străin,

Aşa cum s-a-ntâmplat, mereu,

Şi-i simţi în inimă venin,

Să îl striveşti, urmaşul meu!

Dacă te întreabă cineva

De vorbă... să se afle-n treabă,

Să-i zici să meargă-n drumul lui

Şi... dă-l afară din ogradă!

Dacă te-ntreabă, fiul meu,

Să îl respecţi până ce-l vezi

Ce are-n suflet; dacă-l crezi,

Poţi să-l şi ierţi, drăguţul meu.

Dacă te-ntreabă de strămoşi,

Să nu te temi şi să fii mândru,

Noi îi cinstim pe-ai noştri moşi,

Cu amintiri şi glas de clopot tandru.

Dacă te întreabă cineva de mine,

Tu să le spui aşa: „s-a dus...”

Nu zici pe unde, nici cu cine...

„N-a stat s-aştepte... doar s-a dus!”