luni, 26 noiembrie 2012

Constantin Cristescu – Istorie mută




E tristă lumina
Ce plouă cuminte,
Atât de haină
Pe albe cuvinte.

Îmi macină norii
Cu lacrimi, strămoşii
Şi-aruncă fiorii
Prin macii cei roşii.

Aroma de vise,
În câmp, o aşază,
Cu istorii ucise
Apoi, la veghează.

Şi-n suflet, îmi pune
Un cald început,
Tu scrie-mi, în lume,
Istoria, mut...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu